Mănăstirea de maici Hagigadar din preajma vechii capitale a Moldovei, (în traducere, „împlinirea dorinţelor”, Hadjui-gadăr), este ridicată în 1512, în timpul voievodului Bogdan cel Orb, de către Drăgan Donavakian (atestat de o inscripţie de pe portalul intrării), deşi alte variante atestă drept ctitori doi fraţi din această familie, sau un Asdvadzadur („Darul lui Dumnezeu” – Bogdan) Donavakian, identificabil ca fiu al lui Drăgan, care însă în anul zidirii abia îşi trăia copilăria. într-o primă fază, biserica, multă vreme numită în zonă „Mitocul Armenesc”, avea doar altar şi naos, boltit cu o calotă semisferică. Turla şi pronaosul sunt adăugiri din secolul al XVII-lea, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ridicăndu-se pe laturi două ample pridvoare închise, dintre care doar cel dinspre sud se păstrează pănă azi. Din vechea incintă mai supravieţuiesc zidul şi o anexă, folosită drept arhondaric.
